- Directiva privind răspunderea pentru produsele defecte
Cadrul de reglementare din UE cu impact în privința noilor tehnologii a fost completat cu un nou act normativ.
Directiva (UE) 2024/2853 din 23 octombrie 2024 privind răspunderea pentru produsele defecte și de abrogare a Directivei 85/374/CEE (”Directiva privind răspunderea pentru produsele defecte ”) a fost publicată în 18.11.2024 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare în 20 de zile. Din motive de securitate juridică, această directivă nu se aplică produselor introduse pe piață sau puse în funcțiune înainte de 9.12.2026.
Noua Directivă privind răspunderea pentru produsele defecte recunoaște în mod expres că inteligența artificială (IA), precum și necesitatea de a despăgubi victimele prejudiciului cauzat de IA, au fost unii dintre factorii care au făcut necesară actualizarea vechii Directive 85/374/CEE privind răspunderea pentru produse. (Considerentul 3)
Dezvoltatorii sau producătorii de software, inclusiv furnizorii de sisteme de IA în înțelesul Regulamentului (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului (”Regulamentul privind IA”), ar trebui să fie considerați producători și tratați ca atare (Considerentul 13).
Se clarifică în noua directivă faptul că software-ul (sistemele de operare, firmware-ul, programele de calculator, aplicațiile sau sistemele de IA ) este un produs în sensul aplicării răspunderii obiective, indiferent de modul de furnizare sau de utilizare a acestuia . Prin urmare, este indiferent din perspectiva acestei răspunderi dacă este software-ul este stocat pe un dispozitiv sau accesat prin intermediul unei rețele de comunicații, al tehnologiilor de tip cloud sau dacă este furnizat utilizându-se modelul software-ului ca serviciu. Cu toate acestea, informațiile nu trebuie considerate produse . Prin urmare, normele privind răspunderea pentru produsele cu defecte nu ar trebui să se aplice conținutului fișierelor digitale, cum ar fi fișierele media sau cărțile electronice ori simplul cod sursă al software-ului.
Când se efectuează modificări substanțiale printr-o actualizare sau îmbunătățire a software-ului sau ca urmare a învățării continue a unui sistem de IA, ar trebui să se considere că produsul modificat substanțial este pus la dispoziție pe piață sau pus în funcțiune în momentul în care modificarea respectivă este efectuată efectiv. (Considerentul 40)
Urmează să opereze o prezumție cu privire la caracterul defectuos al produselor în cazul unor produse complexe din punct de vedere tehnic sau științific . Mai precis, atunci când, în pofida divulgării informațiilor de către pârât, ar fi excesiv de dificil pentru reclamant, din cauza complexității tehnice sau științifice a cauzei, să demonstreze caracterul defectuos al unui produs sau legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și caracterul defectuos ori ambele. Instanțele naționale urmează să stabilescă aplicarea prezumției. (Considerentul 48).
Propunerea de directivă privind adaptarea regulilor de răspundere civilă necontractuală la inteligența artificială
Între timp, instituțiile UE își îndreaptă atenția asupra Propunerii de directivă privind adaptarea regulilor de răspundere civilă necontractuală la inteligența artificială (așa-numita „Directiva privind răspunderea AI”), care nu a fost încă aprobată.
Textul propunerii este de așteptat să se modifice pe baza unui Studiu de impact complementar publicat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European la 19 septembrie. Acest Studiu recomandă trecerea de la Propunerea de directivă axată pe inteligență artificială la un Regulament privind răspunderea pentru software, cu aplicabilitate direct în toate Statele Membre, pentru a preveni fragmentarea pieței și pentru a spori claritatea în întreaga UE.
Progrese în implementarea Regulamentului privind inteligența artificială
Privitor la implementarea în România a actelor normative deja adoptate la nivelul UE, în 13.11.2024, Autoritatea pentru Digitalizarea României publicat lista autorităților publice naționale care supraveghează sau asigură respectarea obligațiilor în temeiul dreptului Uniunii care protejează drepturile fundamentale, în conformitate cu art. 77 al Regulamentului privind IA, potrivit unui comunicat.
Lista autorităților pe care România le-a notificat Comisiei Europene este următoarea:
- Avocatul Poporului
- Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
- Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi
- Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)
- Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
- Ministerul Muncii și Solidarității Sociale / Inspecția Muncii
- Consiliul Național al Audiovizualului
- Autoritatea Electorală Permanentă.